Explicația urbană a cuvântului antifa
Ocupatie: niciuna, de obicei. Cand i se permite, cerseste bani “ca sa intre la metrouâ€, se drogheaza si bea pana se pisa pe el. In anumite cazuri mai disperate, nativul se ocupa cu talharia si vandalismul, dupa care are si el parte de un “bestial devastationâ€, cu sens schimbat insa, la sectia de politie din cartier.
Durata medie de viata: 30 de ani. Cauza mortii: in principal intoxicatie cu alcool, droguri sau asfalt. Alte posibile cauze de deces: moarte violenta, prin ciocnirea cu un “faâ€.
In cazurile fericite e recuperabil, tratamentul-soc constand in mai multe perechi de palme administrate de taticul pus sa plateasca amenda pentru ispravile odraslei.
L-a prins Timur pe un antifa ce lipea afise anti Noua Dreapta in Unirii si l-a luat in suturi in gura pana pe Popa Sapca!
Exeplu de cuvant urban ¨antifa¨
Cunoști acest cuvant urban? ¨antifa¨
Exemple de cuvinte urbane populare romane :
¨dugong¨,¨manelem¨,¨Cheie
¨¨Păcală¨,¨Zamoner¨,¨Cova¨
,¨Cplm¨,¨carici¨,¨antifa¨
Dezvoltarea urbană are o puternică dimensiune europeană. Oraşele interacţionează şi au influenţă asupra terenului înconjurător, astfel afectând mediul pe o suprafaţă mult mai întinsă. Dezvoltarea acestora este determinată şi de factori externi precum schimbările demografice, nevoia de mobilitate, globalizarea şi schimbările climatice. Scăderea numărului de locuinţe şi o îmbătrânire a populaţiei sunt preconizate să amplifice presiunile asupra mediului în următoarele decenii. Dezvoltarea suplimentară a informaţiilor, a serviciilor şi a tehnologiei de comunicaţii aduce noi schimbări calitative importante în sistemele urbane.
Oraşele acţionează ca motoare ale progresului, deseori influenţând în mare parte realizările şi inovaţiile noastre culturale, intelectuale, educaţionale şi tehnologice. Totuşi, tendinţa actuală către nou, abordările privind densitatea redusă în dezvoltarea urbană determină un consum crescut de energie, resurse, transporturi şi terenuri, crescând astfel emisiile de gaze cu efect de seră şi poluarea atmosferică şi fonică la niveluri care deseori depăşesc limitele legale sau limitele de siguranţă umană recomandate.
Zonele rurale sunt regiuni din afara așezărilor urbane. Acestea sunt caracterizate prin faptul că au o populație redusă față de cea din mediul urban, iar locuitorii lucrează adesea pământul. Două tipuri de așezări umane fac parte din mediul rural: satul și cătunul.
În Uniunea Europeană, se poate observa o preocupare mai aparte de problematica spațiului rural, mai ales începând din anii 80. Spațiile rurale sunt legate de valori cum ar fi ocrotirea naturii și păstrarea unor valori culturale, experiența mediului sănătos și de dimensiuni umane, apartenența la o colectivitate, mâncarea gustoasă, pregătită în condițiuni controlabile etc. „Charta europeană a spațiilor rurale” dă următoarea definiție: spațiul rural înseamnă un teren continental sau litoral, care conține satele și micile orașe în care marea parte a terenurilor sunt utilizate pentru:
agricultură, silvicultură, acvacultură și pescuit;
activități economice și culturale ale locuitorilor acestor zone (artizanat, industrie, servicii etc.)
funcția de odihnă și agrement cu caracter neurban sau de ocrotire a naturii;
alte utilizări.