Ce înseamnă şulfă? Definiția urbană a cuvântului şulfă

Ce înseamnă şulfă? Definiția urbană a cuvântului şulfă
Ce înseamnă şulfă? Definiția urbană a cuvântului şulfă

Explicația urbană a cuvântului şulfă

mai inseamna in afara de pitzipoanca si
Exemplu
„nu ar da aviz si daca nu se va respecta cei in culpa vor fi demisi . Asa „Stolo ” şulfă politica ,asteapta sa vada ce spune marinarul vesel ( nu cumva or fi intelegeri si eu daca i-au pozitie …)
„TOTUL are un preţ ..Sa mori chinuit pentru ce ne-ai facut pe vrea cind erai mare mahar in Romania nea Pacepa ..si pentru ce i-ai facut tarii dupa…Şulfă cu multe feţe .”
„.Am mai aflat ca demiterea lui Vasile Dancu din fruntea filialei PSD Cluj nu are absolut nicio legatura cu scorul slab obtinut la locale, ci cu faptul ca Tataie nu a mai putut sa doarma ca lumea de cand a fost catalogat de profesorul Dancu drept „sulfa bolsevica” si atunci si-a jurat in pumni ca il va distruge pe acesta.”

Exeplu de cuvant urban ¨şulfă¨
Cunoști acest cuvant urban? ¨şulfă¨

Exemple de cuvinte urbane populare romane :
¨dugong¨,¨manelem¨,¨Cheie
¨¨Păcală¨,¨Zamoner¨,¨Cova¨
,¨Cplm¨,¨carici¨,¨şulfă¨
Dezvoltarea urbană are o puternică dimensiune europeană. Oraşele interacţionează şi au influenţă asupra terenului înconjurător, astfel afectând mediul pe o suprafaţă mult mai întinsă. Dezvoltarea acestora este determinată şi de factori externi precum schimbările demografice, nevoia de mobilitate, globalizarea şi schimbările climatice. Scăderea numărului de locuinţe şi o îmbătrânire a populaţiei sunt preconizate să amplifice presiunile asupra mediului în următoarele decenii. Dezvoltarea suplimentară a informaţiilor, a serviciilor şi a tehnologiei de comunicaţii aduce noi schimbări calitative importante în sistemele urbane.
Oraşele acţionează ca motoare ale progresului, deseori influenţând în mare parte realizările şi inovaţiile noastre culturale, intelectuale, educaţionale şi tehnologice. Totuşi, tendinţa actuală către nou, abordările privind densitatea redusă în dezvoltarea urbană determină un consum crescut de energie, resurse, transporturi şi terenuri, crescând astfel emisiile de gaze cu efect de seră şi poluarea atmosferică şi fonică la niveluri care deseori depăşesc limitele legale sau limitele de siguranţă umană recomandate.
Zonele rurale sunt regiuni din afara așezărilor urbane. Acestea sunt caracterizate prin faptul că au o populație redusă față de cea din mediul urban, iar locuitorii lucrează adesea pământul. Două tipuri de așezări umane fac parte din mediul rural: satul și cătunul.
În Uniunea Europeană, se poate observa o preocupare mai aparte de problematica spațiului rural, mai ales începând din anii 80. Spațiile rurale sunt legate de valori cum ar fi ocrotirea naturii și păstrarea unor valori culturale, experiența mediului sănătos și de dimensiuni umane, apartenența la o colectivitate, mâncarea gustoasă, pregătită în condițiuni controlabile etc. „Charta europeană a spațiilor rurale” dă următoarea definiție: spațiul rural înseamnă un teren continental sau litoral, care conține satele și micile orașe în care marea parte a terenurilor sunt utilizate pentru:
agricultură, silvicultură, acvacultură și pescuit;
activități economice și culturale ale locuitorilor acestor zone (artizanat, industrie, servicii etc.)
funcția de odihnă și agrement cu caracter neurban sau de ocrotire a naturii;
alte utilizări.